Nu fine simana di musica d’avanguardia
Li Cantieri Culturali dâ Zisa si trasfurmunu nta nu labburatoriu sonoriu eccizziunali pi cilibbrari dui giganti dâ musica cuntimpurània. Lu 7 e l’8 di giugnu Curva Minore prisenta dui cuncerti ca ntrizzanu passatu e prisenti, tradizzioni e nnuvazzioni, comu parti dû festival Una Marina di Libri.
Lu primu eventu, sàbbatu 7 giugnu ê 21:15 ntâ Sala Perriera, signa nu mumentu spiciali ntâ storia dâ musica cuntimpurània. Ntô cintinariu dâ nàscita di Luciano Berio, lu flautista Alessandro Lo Giudice e lu contrabbassista Pietro Elia Barcellona cunnuciunu lu pùbbricu nta nu viaggiu timpurali di oltri quarant’anni. Di lu primu spirimentu sulitàriu câ Sequenza I pô flautu ntô 1958 nzinu a l’ùrtima Sequenza XIVb pô contrabbassu ntô 2002, ogni pezzu rapprisenta nu stadiu funnamintali ntâ ricerca di Berio supra lu sonu e l’identità strumintali.
Ntra chisti dui estremi crunulòggici, è nserita na novità assuluta: Frammento[94] di Maria Vittoria Agresti, scrittu apposta pi chistu duo. La cumpusizzioni rifletti e rilancia l’idea dô passaggiu, dâ curba, dô limiti comu spazziu puèticu e sonoru, criannu nu ponti idiali tra l’eredità di Berio e li novi ginirazzioni di cumpusituri.
Animi ribbelli supra lu palcu
La dumìnica 8 di giugnu ê 18, n’àutra vota ô Cantieri dâ Zisa, “Anime ribelli”, na maratona musicali curata di Giuvanni Damiani ca rindi omaggiu a Sufìa Gubaidulina. Lu cumpusituri russu, ca murìu ntô 2025, rapprisintava la risistenza artistica sfidannu l’ustilità dô riggimi suvièticu e ignurannu li dogmi anti-avanguardia. La sò musica, nata di na ricerca pirsunali dû divinu, cuntrastàu sempri la riggidità idiulòggica cu na libbirtà criativa equilibbrata di nu cuntrollu matimàticu dî prupurzioni.
Lu cuncertu prisenta nu dialugu ntirginirazziunali straurdinariu, unni l’òpiri di Gubaidulina s’altirnanu cu cumpusizzioni novi di giùvini siciliani. Liunardu Sciculoni pigghia l‘echi clàssici di Duminicu Scarlatti, mentri Vicenzu Farinella ritravagghiàu dilicatamenti l’ùrtima sunata di Schubert nna na prima munniali. Lu prugramma è cumplitatu di l’òpiri magistrali di l’ucrainu Vsevolod Zaderatsky, scritti ntâ l’anni ’30 ntê carciri suvietici, ca sèguinu lu mudellu dê 24 priludi di Chopin e dô Clavier ben timpiratu di Bach nta na chiavi muderna.
Na mimoria indilìbbili
Giovanni Damiani ricurda cu emuzzioni la vìsita di Gubaidulina a Palermu deci anni fa: lu cumpusituri siguìu li provi senza partitura, chiedènnu a l’artisti lu massimu ‘mpegnu, riguri e coinvolgimentu. N’approcciu ca riflittìa pirfittamenti la sò filosufìa artistica, unni la libbirtà espressiva havi a èssiri sempri cumminata câ disciplina tecnica cchiù rigurusa.
Lu cuncertu prisenta nu gruppu di giùvini musicisti ca vannu dû chianuforti ô flautu: Miriam Palmisano, Sofia De Luca, Palma Piacentino, Ileana Tamburello, Barbara Lo Pinto, Leonardo Scicolone, Chiara Vassallo, Maria Aurora Modica, Martina Fanara e Ilenia Cruciats. Nzemi a Damiani, sti artisti dannu vita a nu prugramma ca cumprenni dicenni di storia musicali, dê “Musical toys” di Gubaidulina ô Quartettu pi quattru flauti dô 1977.
Musica e mimoria
Sti dui cuncerti rapprisentunu assài cchiù di sèmplici spittaculi musicali. Sunu tistimunianzi viventi di comu l’arti pò risistiri a l’oppressioni, attravirsari li cunfini e cuntinuari a parrari ê novi ginirazzioni. La mùsica di Beriu e Gubaidulina, nata nta cumplessi cuntesti stòrici, attrova oi sangu di vita nova ntâ ntirpritazzioni di giùvini artisti siciliani chi arricògghinu lu sò patrimoniu criativu.
L’ingressu è cumprisu ntô bigliettu pi l’Una Marina di Libri, cunfirmannu ancora na vota comu la cultura pò èssiri accissìbbili e trasvirsali. Cantieri dâ Zisa si cunferma comu puntu di rifirimentu pâ spirimintazzioni artìstica, unni la ricerca musicali cchiù avanzata ncontra nu pùbbricu curiusu e appassiunatu.
Non perdiri l’opportunità di assistiri a sti dui cuncerti eccizziunali, unni la granni musica cuntimpurània addiventa nu ponti tra ginirazzioni, culturi e diversi sinsibbilitati. Nu fine simana ca prumetti di lassari nu segnu prufunnu ntâ mimoria di chiḍḍi ca amanu l’arti senza cumprumisu.