La prisintazzioni ô Palazzu Madama
La Sicilia cchiù vera e autentica havi attruvatu la sò vuci cinimàtica pi menzu di Karsa, lu ducumintàriu riggìu di Vladimir Di Prima chi ieri cunquistò la pristiggiusa Sala Caduti di Nassirya di Palazzu Madama. L’òpira, prisintata ô sinatu pi nizziativa dû sinaturi Raoul Russo, rapprisenta nu ponti emutivu tra la mimoria siciliana cullittiva e li novi ginirazzioni, uffrennu nu sguardu puèticu supra na terra ricca di storî ancora c’hannu a èssiri cuntati.
Lu pruggettu cinimatogràficu nascìu di l’incontru tra lu cìnima di l’auturi e l’impegnu civili, trasfurmannu Santu Mauru Castelvirdi, nu paìsi dê Madonìi, nta nu veru set naturali unni li tradizzioni antichi s’intreccianu cu li visioni cuntimpurànii. Duranti la prisintazzioni parràru pirsunaggi mpurtanti dû panurama culturali e istituzzionali, tra cui lu ministru dâ prutizzioni civili e dî pulìtichi marittimi Nello Musumeci, lu riggista Vladimir Di Prima, lu canusciutu giurnalista Marino Bartoletti e Giuseppe Minutilla, sinnacu dû cumuni di Madonia. Tra l’ospiti di particulari mpurtanza c’era l’ambasciatrici dû Burkina Faso S.E. Cyrille Ganou/Badolo e la Prima Sicritaria Wendkouni Corine Aline Nikiema, la cui participazzioni suttaliniò la diminzioni ntirnazziunali di l’intiressi versu la cultura siciliana.
Nu cast di prufissiunisti e di paisi
Lu docufilm Karsa si distingui pâ sò capacità di ammiscari ntirpriti prufissiunali chê facci autentichi dô tirritoriu. Accantu a Marino Bartoletti, ca s’assumìu lu rolu di atturi pi l’occasioni, e a Giuseppe Lo Piccolo, ntô cast sunnu Giacomo Bottoni, Ermanno De Biagi, Loredana Marino, Laura Giordani e Monica Scapparone. Tuttavia, li veri prutagunisti arrèstanu l’abbitanti di Santu Mauru Castelvirdi, ca participaru ê riprisi, purtannu ô schermu la sò spirienza di vita e la sò canuscenza dû tirritoriu.
Sta scelta diriggenti di Vladimir Di Prima non è accidintali ma rapprisenta lu cori battutu dô pruggettu: dari vuci a chiḍḍi ca càmpanu ogni jornu ntâ chisti posti, trasfurmannu ogni abbitanti ntô custodiu di na mimòria cullittiva ca rischia di èssiri pirduta. Lu risultatu è n’òpira ca rispira autintitizza, unni ogni facci cunta na storia e ogni paisaggiu addiventa nu pirsunàggiu narrativu.
Li radici littirari dû pruggettu
L’ispirazzioni cinimàtica havi li sò radici ntâ littiratura siciliana tràmiti lu vulumi “Karsa – racconti di vita siciliana”, pubbricatu ntô 1969 di Mauro Turrisi Grifeu, giurnalista dû quotidianu L’Ora di Palermu. Lu docufilm s’ispira a una dî racconti di chista raccolta, mantinennu vivu lu ligami tra la tradizzioni littirària e l’innovazzioni cinimatogràfica. Chista cunnissioni non è sulu nu tribbutu ô passatu, ma rapprisenta nu filu cumuni ca unisci ginirazzioni diversi attraversu lu putiri dâ narrazzioni.
U pruggettu fa parti puru dû PNRR “San Mauro Castelverde: dal mandamento al cambiamento”, dimustrannu comu a curtura pò addivintari nu strumentu pâ rinascita tirrituriali e u sviluppu sustinibbili. Lu travagghiu di Di Prima arrinesci accussì a cumminari la mimoria storica e la visioni futura, criannu na storia ca parra dô prisenti taliannu li radici dô passatu.
Nu tirritoriu ca addiventa lu prutagunista
Santu Mauru Castelvirdi nesci dô documentariu non comu nu sìmplici sfondo scènicu, ma comu nu prutagunista autènticu dâ narrazzioni. Li Madonìi, chê soi paisaggi muzzafiatu e li soi tradizzioni antichi, addivèntunu elementi narrativi funnamintali, capaci di cuntari storii di risistenza e appartinenza. L’attenta e puètica dirizzioni di Vladimir Di Prima arrinesci a catturari l’essenza di stu paisi, trasfurmannu ogni colpu nta nu viaggiu emutivu attraversu la cchiù autentica Sicilia.
Lu tirritoriu Madunìi rivela accussì li sò biddizzi ammucciati e la sò ricchizza culturali, dimustrannu comu ogni àngulu dâ Sicilia pò addivintari funti di ispirazzioni artìstica e di riflissioni suciali. Lu docufilm addiventa pirciò n’invitu â scuperta, n’uppurtunitati pi riscupriri li posti ca sàrvanu ntatti lu fascinu di na Sicilia luntana dî circùiti turìstici tradizziunali ma ricca d’autintitizza e di storî di cuntari.
Articolo di
Filippo Zimbili