Caminannu pi li vìi di Palermu, è facili scuntrari na mmàggini inaspittata: santi cu àbbiti urdinarii, prutesti suciali o iconi ritravagghiati senza èssiri privati dâ sò mpurtanza culturali. Chistu nun è nu miraggiu, ma l’òpira di Igor Scalisi Palminteri, n’artista palirmitanu ca havi rivuluzziunatu lu cuncettu di arti sacra ammiscannu elimenti di l’arti di strata e dâ cultura pop. Nasciutu ntô 1973 a Palermu, Palminteri passau na parti dâ sò giuvintù intra l’òrdini dî frati cappuccini, spirienza ca nfruinzau prufunnamenti la sò visioni artìstica. Doppu setti anni di vita riliggiusa, cunsigui un diploma di Pittura all’Accademia di Beddi Arti di Palermu e accumincia a esponiri i soi opiri nta gallirìi, sia ‘n Italia ca a l’èstiru Nna nu gestu chinu di significatu pirsunali, scigghiù di aduttari lu cugnomi di sò matri, ca murìu prima di tempu, comu segnu di rispettu e di cunnissioni cchî sò radici.
La pruduzzioni artìstica di Palminteri si distingui pâ sò rintirpritazzioni dû sacru. Li sò santi, rivisitati comu figuri cuntimpurànii, sfidanu li cunvinzioni tradizziunali. Chisti nun sunnu sulu pruvucazzioni; sunnu riflessioni supra l’umanità e l’identità. St’approcciu pruvucau riazzioni misti: arcuni lu cunzìdiranu irriverenti, ma tanti arricanùscinu nta st’òpiri na nova forma di spiritualitati, capaci di parrari ê ginirazzioni muderni. L’artista non si limita a criari òpiri pê gallirìi; la sò arti campa ntê strati. Nta l’ùrtimi anni scigghìu di didicàrisi supratuttu a li ntirventi pùbbrici, cullabburannu attivamenti cu l’abbitanti di Palermu pi custruiri nu senzu di cumunitati. Li sò òpiri, sparsi pi tutti li vicoli, cùntanu storii di spiranza e di rinascita, purtannu missaggi ca unisciunu lu passatu cu lu prisenti.
Tra li sò pruggetti cchiù mpurtanti ci sunnu LA SANTA MORTE, SAN BENEDETTO IL MORO e VIVA SANTA ROSALIA, òpiri ca nun sunnu sulu dicurazzioni, ma patrimoniu culturali pî posti unni sunnu situati, cuntribbuennu a na nova narrazzioni pâ cità.
Igor Palminteri è n’artista ca cuntinua a maravigghiari, dimustrannu ca l’arti pò culligari munni diversi. Ammiscannu la sacrità e la cultura pop, ci invita a riflèttiri supra la nostra rilazzioni câ spiritualità e câ mudernità, facennu l’arti accessìbbili a tutti. Nta n’èbbica unni lu sacru e lu prufanu pàrinu luntani, la visioni di Palminteri ci spinci a cunsidirari l’arti non sulu comu biddizza, ma macari comu strumentu mpurtanti pi lu dialugu e la cumprinsioni, capaci di uniri li ginirazzioni e di aiutarci a riflèttiri supra cu semu e lu nostru postu ntô munnu.